de Issabela Cotelin Ultimul tren în noapte pornește, Ultimul strigăt stingher și banal, Șeful de gară dă un ultim semnal Și roata pe șina rece scrâșnește. Ultimul tren nu-i plin la refuz De oameni, de hărți sau bagaje, În beznă dispar peisaj și pasaje Semnul de-alarmă scos e din uz. Ultimul tren are geamul închis, […]
Ultimul tren — MasticadoresRumanía Editora: Manuela Timofte
Se mai întâmplă 
Sincer, nu ideea că-i ”ultimul” tren mă îngrozește, ci ideea că din pricina spațiului geografic ultimul meu tren ar putea fi al CFR. Știi, vagoanele alea insalubre de pe vremuri. (n-am mai circulat de secole cu trenul). Așa că, te rog, găsește-mi rimă la Renault pentru ultimul meu drum. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
En-gros??
Știu vagoanele alea… am crescut în ele. Am chiar o manie pentru triunghiul călător-tren-gară 🙂
ApreciazăApreciază
Când fi-va scris de soartă, ca să fie
Ultimul drum, ori ultima călătorie
N-aș vrea să fie tren, n-aș vrea defel
Doar poate un Renault, firește, ultimul model 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
M-a luat cu fiori, Condei…, deși e vina mea, că eu am început, ca să zic așa 🙂
ApreciazăApreciază
Normal că ultimul model! 😀 Mulțumesc mult, Condei. A fost o surpriză neașteptată. Dacă știam că mă ia cineva în serios, ceream un Rolls-Royce. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dacă n-ar fi vorba chiar de ultimul tren, gândurile mele ar zbura la vremea studenției, când negocierile cu „nașu” alungau plictiseala călătoriei.🙂
Chiar și așa, ritmul versurilor tale m-a prins într-o dulce nostalgie…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Corect 🙂
Bucură-te de nostalgie, căci și eu tot din ea m-am inspirat… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Curg atât de lin versurile, că am uitat pentru o clipă unde duce trenul ăsta…
Tare frumos!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Curgerea contează 🙂 Mulțumesc, Potecuță ❤❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-a plăcut tare mult și mie, deși e cu ploaie în suflet, însă, ultima strofă liniștește cititorul, datorită cuvântului „mir”, ce-i foarte inspirat ales! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi place mult mirosul fin de mir, chiar dacă nu-s religioasă în sensul clasic 🙂 Am sperat să îndulcesc idei cu el 💚
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și ți-a reușit. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤❤❤ Mulțu’❤❤❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cine știe dacă ultima mea călătorie va fi cu trenul!? Că mai mult am umblat pe sus decât pe jos! Dincolo de retorica întrebării, versurile tale m-au adus pe pământ că pluteam prin stratosferă.
Mulțumesc de vers frumos! 🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bucuria e a mea, să-l ofer cui îi place 🙂 ❤
Avionul, ce-i drept, n-are valențele poetice ale trenului, ca să glumesc pe seama asta 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
eu imi sterg o lacrima, ca of, m-a luat, n-are cum sa nu te ia, tristetea, si imi iau bilet ca destinatie, ultimul tren din lume sa fie, spre Predeal.
cum spuneam, imi lipseste “exilul”. singura pana acum.
si mai vin si “ margaretele”…
si dupa ele, stiu ca mai ai multe pe masa de lucru…
dar, auzi? margaretele sunt vesele, nebune?
stii de ce intreb???
cu “ultimul tren” mi-ai adus aminte de “Ehmeya”. nu am spus nimic despre ea pana acum. vreau sa o mai citesc o data.
♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Margaretele-s mai nebune, daa 😀😀 O să ai și Exilul, stai să iasă margaretele, i-am rugat pe Siono să îți oprească un Exil, că acasă nu mai am nimic 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
wow! sarumana, multumesc! maine fac plata! doamne ajuta, sa o primesc!
margaretele nebune??? le ador de pe acum!
♥️♥️♥️
multumesc mult, Issa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Amițu, cred c-ar fi mai bine să aștepți să apară și margaretele, e chestie de zile pînă ies, că nu știu, fiind prin editură cu distribuție (adică nu ca pînă acum, la celelalte, să le am eu acasă și să fac ce vreau cu ele, cărțile), cît sau cîte o să pot să trimit eu personal.
Da, sînt cam nebunele și sînt tare, tare curioasă de reacțiile pe care le vor stîrni :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
bine, Issa, multumesc! asa facem! ♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și eu mulțumesc și un pupic 😘❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Citind versurile am avut sentimentul călătoriei legănate, ca un dans pe șine, cu decoruri surprinzătoare și cu incertitudinea sosirii și a destinației.
M-am ghidat doar după ritm, ca hipnotizată.🌸🌸🌸🌸🌸
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce frumos spui! Și mă bucur și eu că am reușit să induc o asemenea stare 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană