Cumva despre Eminescu

Azi, în autobuzul 116, am cunoscut-o pe doamna Maria. Preț de cîteva stații. Dar cît o viață. S-a urcat, s-a așezat în fața mea și mi-a spus, simplu, că a fost la mormîntul lui Eminescu și că nu era nimeni. Doar cîțiva soldați de la Academie, mamă. Nu era tristă, supărată, răvășită, doar constatase. Dar … Continuă lectura Cumva despre Eminescu

Profiler: auto-likerul profesionist

Toate pe pămîntul ăsta funcționează cumva. Toate, doar priviți în jur. Există o derulare oarecare în orice, legală sau mutuală. Fractal, număr de aur, bun simț, cum vreți. Așa și facebook, postezi, dai și primești like, comentezi, la tine, la alții. Cum spuneam, dai și primești. Troc. Nu îți dai. Cum ți-ai dat, ieși din … Continuă lectura Profiler: auto-likerul profesionist

Două cîntece

Două cîntece se mai auzeau în grădina de vară Cîntate surd, înăbușit și fără lege De la-nceputul timpului și pînă-n fiecare seară. Două cîntece... Și amîndouă, cînd timpul s-a sfîrșit, plecară. Două cîntece rezistau în grădina de vară, Cîntate surd, înăbușit și fără lege Pe două corzi străine Din mutilata miilor de ani vioară. Două … Continuă lectura Două cîntece

Film: Kodachrome

Un film calm, blînd și amplu. Se construiește încet și tot încet, mai vrînd, mai nevrînd, te atașezi treptat de personaje, pînă la urmă de toate. Sînt cîteva personalități acolo ce-și caută drum comun. Tatăl, artistul bolnav care urmează să moară în timp-limită. Personalitate predominantă, exclusivistă și nefericită (sau condiția artei reale, cum spune el … Continuă lectura Film: Kodachrome