A venit vacanța…

A venit vacanța/Cu trenul din Franța, fredonez în gând, privind uitată la poza din albumul vechi. Și mă gândesc că niciodată n-am înțeles versurile alea pe care le cântam toți copiii din copilăria mea. Căci o vacanță efectivă în Franța era ultimul lucru posibil până acum 30 de ani.

– Adică vrei să spui că azi se poate…? zice fata din poză brusc.

Mă uit mai bine. Pe banda de jos a fotografiei scrie Eforie Nord, 1986. Bine că scrie, anul nu mi l-aș fi putut aduce aminte, dar pe fotograful acela de pe plajă, cu câinele lui uriaș și blând lângă care toți voiam – da. Erau singurele amintiri cu care ne-ntorceam, nici telefoane fixe n-aveam toți pe vremea aia, darămite gadgeturile de azi cu care țin majoritatea să arate tuturor pe unde sunt, cum se distrează și ce mănâncă.

– Dacă se poate, zici…? Ți-arăt imediat, și-așa trebuie să-mi aleg unde mă duc în concediu, acum, că am hotărât perioada.

Și-mi dau seama că am fost cam răutăcioasă, fără să vreau, dacă nu erau gadgeturile de unde mai știam eu azi de Christian Tour, agenția de turism prin care-mi aleg unde să merg de câțiva ani încoace?

Căci încă țin minte cum mă duceam pe vremuri la Oficiul de Cazare din Constanța. Trânteam bagajele și m-așezam la coadă, așteptând să-mi vină rândul să mi se spună în ce stațiune și la ce hotel erau locuri libere. Nu era nimic de-ales acolo și atunci.

– Uite ce simplu-i azi, îi zic fetei mirate, doar bani și timp să ai, dacă le ai e clar că ai și un calculator. Îl deschizi și scrii ca la mașina aia veche de scris, mai știi…? Scrii întâi Oferte Early Booking. Așa-mi caut și aleg azi destinația.

– Wowwww… păi atunci du-te-n Franța cu trenul… Împlinești un vis al unei generații.

– Glumești, era doar un cântecel! Și ar trebui să știi bine cât de puțin mi-a plăcut mereu limba aia… Cu trenul…? Asta-i și mai tare. O să merg în Spania, Tenerife, la vară. Cu avionul. Privește…

Vacanță în Tenerife. Conversația m-a făcut cumva să aleg pe loc, deși gândul nu-mi era străin, mai voiam și prin vestul continentului, nu numai în sud-est.

Îi explic apoi, exemplificându-i, pașii viitoarei mele vacanțe perfecte. Îi arăt dreptunghiul ăsta fascinant al trecerii timpului și rezerv.

Aleg apoi una dintre oferte și detaliile ei.

Mersul cu avionul – hai, îi zic, că trebuie să știi, avion cu motor, alt vis vechi…

Cum văd că scrie că e și asistență turistică în preț, hai să aruncăm, zic, și o privire pe ce-am putea face prin Tenerife: Teide – simbolul insulei, un parc natural din Patrimoniul Universal, ecologista din mine e deja încântată de idee.

Aleg un hotel mai simplu cu standard room, că nu mă duc să mă dau mare cu luxul din hotel, am și mic-dejun inclus în preț, super, sunt mulțumită. Îi spun și ei. Îi explic apoi faza cu all și non-all inclusive și de ce o prefer pe a doua, că îmi lasă mie timpul liber și necondiționat de vreo oră de masă. Pot să mănânc și frugal prin oraș, nu mă duc în Spania să mănânc.

Deși o să le caut specialitățile. Chiar îi spun râzând, în timp ce scrollez:

– Am și găsit ceva!

Timbale de iepure, rețetă care a câștigat un premiu culinar. Sau combinații inedite, vânat cu sos de ciocolată și piper, crochete cu banane, spanac și pește afumat, plus shotul final de passionfruit… deși mă strâmb în gând la cuvântul „vânat”.

– Mda… Cea mai culinară amintire a mea, răspunde ea din zarea lui ’86, e acea choix-a-la-creme, ții minte…?

… Simt ideea și refuz să intru-n jocul amintirilor. Îi răspund scurt că acum trebuie să plătim, îi arăt iar dreptunghiul acela, uite, timpul se scurge și pierdem oferta…

Apoi plătesc. Aleg on-line, am card Revolut, aici nu-i explic prea mult, că nici eu nu știu chiar tot ce face el, cardul, dar îl am și merge la din astea.

– Ce să zic, m-ai făcut praf cu toate astea, nici cu gândul nu visam… mai aud glasul fetei din poză, în timp ce-nchid albumul, ia-mă cu tine, m-am plictisit să stau aici până ai tu chef să mă mai cauți…!

… Mă uit cu o ultimă privire piezișă la ea, înainte de-a pune albumul pe raft. Probabil se răsfață, își permite, nu pot să cred că nu știe că e întotdeauna cu mine, chiar dacă n-am timp să-i vorbesc în cuvinte.

Articolul A venit vacanța… a fost scris pentru #SuperBlog 2019. Sponsor Christian Tour.